„Poliţist, Adjectiv.”, în avanpremieră la Vaslui
DE Anca Romanescu / 14 OCTOMBRIE 2009
DE Anca Romanescu / 14 OCTOMBRIE 2009
Corneliu Porumboiu a dus vineri, 26 iunie, la Vaslui, lungmetrajul „Poliţist, Adjectiv”, care a primit recent, la Cannes, Premiul FIPRESCI (Fédération Internationale de la Presse Cinématographique), destinat secţiunii “Un Certain Regard” şi Premiul Juriului aceleiaşi secţiuni. La proiecţiile din 26 iunie, de la cinematograful Silver Mall, au fost invitaţi cei care au susţinut realizarea filmului şi a fost prezent şi regizorul Corneliu Porumboiu, alături de actorii din distribuţie: Dragoş Bucur, Vlad Ivanov, Irina Săulescu, Marian Ghenea şi Ion Stoica. Pentru spectatorii vasluieni, filmul a rulat la Silver Mall în 27 şi 28 iunie, şi apoi în 4 şi 5 iulie. „Poliţist, Adjectiv” va intra pe ecranele din toată ţara din 3 iulie.
Proiecţiile de la Vaslui au avut loc cu o saptămână înaintea premierei de gală din Bucureşti şi a distribuţiei filmului pe plan naţional. „Poliţist, Adjectiv.” a fost filmat integral în Vaslui. „Locaţia este foarte importantă pentru mine, Vasluiul este lumea pe care o cunosc cel mai bine”, spune Corneliu. Prin urmare, regizorul a ales oraşul natal pentru debutul filmului în cinematografele din ţară, „în semn de multumire si de apreciere pentru oamenii de aici”, adaugă el. “M-a ajutat foarte multă lume din Vaslui la realizarea filmului, de la primărie, la poliţia locală, la prieteni. E modul meu de a le mulţumi încă o dată.”
În povestea filmului, Cristi, un tânăr poliţist, refuză să aresteze un adolescent care oferă haşiş unor colegi de şcoală. „A oferi” este pedepsit prin lege. Cristi este de părere că legea se va schimba şi nu vrea să aibă pe conştiinţă viaţa unui tânăr pe care îl consideră iresponsabil. Pentru superiorul lui, însă, cuvântul „conştiinţă” are altă semnificaţie.
Poliţist, Adjectiv. este al doilea lungmetraj scris, produs şi regizat de Corneliu Porumboiu, după „A fost sau n-a fost”, care a câştigat Camera d’Or pentru debut, şi premiul distribuitorilor de film, Label Europe, la Festivalul de Film de la Cannes, în 2006, şi a primit mai bine de 20 de premii la festivaluri din întreaga lume, fiind distribuit în peste 30 de ţări.
Actorul Dragoş Bucur, interpretul personajului principal, Cristi, a jucat în Boogie, Hârtia va fi albastră şi Furia (regia: Radu Muntean), Marfa şi banii şi Moartea Domnului Lăzărescu (regia: Cristi Puiu), precum şi din filmele de televiziune Băieţi buni şi Contratimp. Recent, a încheiat filmările pentru producţia americană The Way Back, în regia lui Peter Weir (nominalizat de şase ori la Oscar, pentru The Truman Show, Master and Commander etc.).
Vlad Ivanov a jucat în 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile, în regia lui Cristian Mungiu (Palm D’Or, Cannes 2007), rol pentru care Asociaţia Criticilor de Film din Los Angeles i-a acordat premiul pentru Cel mai bun actor în rol secundar.
Irina Săulescu a jucat în „Portretul luptătorului la tinereţe” (2009), regizat de Constantin Popescu, „Bunraku” (2008), regizat de Guy Moshe, unde apare alături de Demi Moore.
“Poliţist, adjectiv” este produs de 42 km Film şi de Periscop Pictures, realizat cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei şi cu participarea HBO România.
Contact:
anca romanescu | pr | 0727.731.552 |anca.romanescu@mme.ro
Proiecţiile de la Vaslui au avut loc cu o saptămână înaintea premierei de gală din Bucureşti şi a distribuţiei filmului pe plan naţional. „Poliţist, Adjectiv.” a fost filmat integral în Vaslui. „Locaţia este foarte importantă pentru mine, Vasluiul este lumea pe care o cunosc cel mai bine”, spune Corneliu. Prin urmare, regizorul a ales oraşul natal pentru debutul filmului în cinematografele din ţară, „în semn de multumire si de apreciere pentru oamenii de aici”, adaugă el. “M-a ajutat foarte multă lume din Vaslui la realizarea filmului, de la primărie, la poliţia locală, la prieteni. E modul meu de a le mulţumi încă o dată.”
În povestea filmului, Cristi, un tânăr poliţist, refuză să aresteze un adolescent care oferă haşiş unor colegi de şcoală. „A oferi” este pedepsit prin lege. Cristi este de părere că legea se va schimba şi nu vrea să aibă pe conştiinţă viaţa unui tânăr pe care îl consideră iresponsabil. Pentru superiorul lui, însă, cuvântul „conştiinţă” are altă semnificaţie.
Poliţist, Adjectiv. este al doilea lungmetraj scris, produs şi regizat de Corneliu Porumboiu, după „A fost sau n-a fost”, care a câştigat Camera d’Or pentru debut, şi premiul distribuitorilor de film, Label Europe, la Festivalul de Film de la Cannes, în 2006, şi a primit mai bine de 20 de premii la festivaluri din întreaga lume, fiind distribuit în peste 30 de ţări.
Actorul Dragoş Bucur, interpretul personajului principal, Cristi, a jucat în Boogie, Hârtia va fi albastră şi Furia (regia: Radu Muntean), Marfa şi banii şi Moartea Domnului Lăzărescu (regia: Cristi Puiu), precum şi din filmele de televiziune Băieţi buni şi Contratimp. Recent, a încheiat filmările pentru producţia americană The Way Back, în regia lui Peter Weir (nominalizat de şase ori la Oscar, pentru The Truman Show, Master and Commander etc.).
Vlad Ivanov a jucat în 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile, în regia lui Cristian Mungiu (Palm D’Or, Cannes 2007), rol pentru care Asociaţia Criticilor de Film din Los Angeles i-a acordat premiul pentru Cel mai bun actor în rol secundar.
Irina Săulescu a jucat în „Portretul luptătorului la tinereţe” (2009), regizat de Constantin Popescu, „Bunraku” (2008), regizat de Guy Moshe, unde apare alături de Demi Moore.
“Poliţist, adjectiv” este produs de 42 km Film şi de Periscop Pictures, realizat cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei şi cu participarea HBO România.
Contact:
anca romanescu | pr | 0727.731.552 |anca.romanescu@mme.ro
„Poliţist, adjectiv”, din 3 iulie, în cinematografe
DE Anca Romanescu / 14 OCTOMBRIE 2009
DE Anca Romanescu / 14 OCTOMBRIE 2009
„PoliÅ£ist, adjectivâ€Â, lungmetrajul lui Corneliu Porumboiu, care a primit recent, la Cannes, Premiul FIPRESCI (Fédération Internationale de la Presse Cinématographique), destinat secÅ£iunii “Un Certain Regard†şi Premiul Juriului aceleiaÅŸi secÅ£iuni, a fost lansat în cinematografele din Å£ară din 3 iulie.
„PoliÅ£ist, Adjectiv.â€Â, în regia lui Corneliu Porumboiu, poate fi vizionat în cinematografele din BucureÅŸti începând cu 3 iulie, la Cinema Studio, Hollywood Multiplex, Movieplex, Starplex ÅŸi The Light Cinemas. Tot din data de 3 iulie, fimul rulează ÅŸi la Cluj, la Cinema City.
„Intriga e clasică, poliÅ£istă. M-am gândit foarte mult la acest gen când am scris scenariul. Filmul e un policier, dar este montat pe aÅŸteptare, nu pe acÅ£iuneâ€Â, spune Corneliu. “Nu cred în sintagma filmul e copilul meu, pentru că am copil acasă. Åžtiu că PoliÅ£ist, adjectiv nu e un film mainstream, dar cred că am un public al meu.â€ÂÂÂ
Avanpremiera filmului a avut loc vinerea trecută, 26 iunie, în oraÅŸul natal al regizorului, Vaslui, în prezenÅ£a regizorului ÅŸi a actorilor, împreună cu cei care au susÅ£inut realizarea filmului. Regizorul a ales oraÅŸul natal pentru avanpremiera filmului, „în semn de mulÅ£umire ÅŸi de apreciere pentru oamenii de aiciâ€Â, afirmă el. “M-a ajutat foarte multă lume din Vaslui la realizarea filmului, de la primărie, la poliÅ£ia locală, la prieteni. E modul meu de a le mulÅ£umi încă o datăâ€Â. „PoliÅ£ist, Adjectiv.†a fost filmat integral aici. „LocaÅ£ia este foarte importantă pentru mine, Vasluiul este lumea pe care o cunosc cel mai bineâ€Â, spune Corneliu.
Presa internaÅ£ională a întâmpinat filmul lui Corneliu Porumboiu cu articole ÅŸi cronici foarte bune. Prestigioasa publicaÅ£ie New York Times scria: "Această meditaÅ£ie asupra autorităţii ÅŸi conÅŸtiinÅ£ei a rulat în afara competiÅ£iei la Cannes, deÅŸi este unul dintre cele mai bune filme ale festivalului din acest an". Criticul de film Wesley Morris scria pentru publicaÅ£ia Boston: „Film poliÅ£ist, în aparenţă, PoliÅ£ist, Adjectiv. se transformă brusc într-o altfel de investigaÅ£ie, una despre funcÅ£ie versus filosofie, ÅŸi care are drept element cheie consultarea dicÅ£ionarului. Nu cred că, vreodată, definiÅ£ia unui cuvânt a fost, în acelaÅŸi timp, plină de suspans ÅŸi cu adevărat amuzantă, ca aici. La Corneliu Porumboiu, discursul face ca filmul să fie deschis, aducându-l aproape de măreÅ£ie.â€Â
În povestea filmului, Cristi, un tânăr poliţist, refuză să aresteze un adolescent care oferă haşiş unor colegi de şcoală. „A oferi†este pedepsit prin lege. Cristi este de părere că legea se va schimba şi nu vrea să aibă pe conştiinţă viaţa unui tânăr pe care îl consideră iresponsabil. Pentru superiorul lui, însă, cuvântul „conştiinţă†are altă semnificaţie.
PoliÅ£ist, Adjectiv. este al doilea lungmetraj scris, produs ÅŸi regizat de Corneliu Porumboiu, după „A fost sau n-a fostâ€Â, care a câştigat Camera d’Or pentru debut, ÅŸi premiul distribuitorilor de film, Label Europe, la Festivalul de Film de la Cannes, în 2006, ÅŸi a primit mai bine de 20 de premii la festivaluri din întreaga lume, fiind distribuit în peste 30 de ţări.
Actorul Dragoş Bucur, interpretul personajului principal, Cristi, a jucat în Boogie, Hârtia va fi albastră şi Furia (regia: Radu Muntean), Marfa şi banii şi Moartea Domnului Lăzărescu (regia: Cristi Puiu), precum şi din filmele de televiziune Băieţi buni şi Contratimp. Recent, a încheiat filmările pentru producţia americană The Way Back, în regia lui Peter Weir (nominalizat de şase ori la Oscar, pentru The Truman Show, Master and Commander etc.).
Vlad Ivanov a jucat în 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile, în regia lui Cristian Mungiu (Palm D’Or, Cannes 2007), rol pentru care Asociaţia Criticilor de Film din Los Angeles i-a acordat premiul pentru Cel mai bun actor în rol secundar.
Irina Săulescu a jucat în „Portretul luptătorului la tinereţe†(2009), regizat de Constantin Popescu, „Bunraku†(2008), regizat de Guy Moshe, unde apare alături de Demi Moore.
“Poliţist, adjectiv†este produs de 42 km Film şi de Periscop Pictures, iar realizat cu sprijinul Centrul Naţional al Cinematografiei şi cu participarea HBO România.
Contact:
anca romanescu | pr | 0727.731.552 |anca.romanescu@mme.ro
„PoliÅ£ist, Adjectiv.â€Â, în regia lui Corneliu Porumboiu, poate fi vizionat în cinematografele din BucureÅŸti începând cu 3 iulie, la Cinema Studio, Hollywood Multiplex, Movieplex, Starplex ÅŸi The Light Cinemas. Tot din data de 3 iulie, fimul rulează ÅŸi la Cluj, la Cinema City.
„Intriga e clasică, poliÅ£istă. M-am gândit foarte mult la acest gen când am scris scenariul. Filmul e un policier, dar este montat pe aÅŸteptare, nu pe acÅ£iuneâ€Â, spune Corneliu. “Nu cred în sintagma filmul e copilul meu, pentru că am copil acasă. Åžtiu că PoliÅ£ist, adjectiv nu e un film mainstream, dar cred că am un public al meu.â€ÂÂÂ
Avanpremiera filmului a avut loc vinerea trecută, 26 iunie, în oraÅŸul natal al regizorului, Vaslui, în prezenÅ£a regizorului ÅŸi a actorilor, împreună cu cei care au susÅ£inut realizarea filmului. Regizorul a ales oraÅŸul natal pentru avanpremiera filmului, „în semn de mulÅ£umire ÅŸi de apreciere pentru oamenii de aiciâ€Â, afirmă el. “M-a ajutat foarte multă lume din Vaslui la realizarea filmului, de la primărie, la poliÅ£ia locală, la prieteni. E modul meu de a le mulÅ£umi încă o datăâ€Â. „PoliÅ£ist, Adjectiv.†a fost filmat integral aici. „LocaÅ£ia este foarte importantă pentru mine, Vasluiul este lumea pe care o cunosc cel mai bineâ€Â, spune Corneliu.
Presa internaÅ£ională a întâmpinat filmul lui Corneliu Porumboiu cu articole ÅŸi cronici foarte bune. Prestigioasa publicaÅ£ie New York Times scria: "Această meditaÅ£ie asupra autorităţii ÅŸi conÅŸtiinÅ£ei a rulat în afara competiÅ£iei la Cannes, deÅŸi este unul dintre cele mai bune filme ale festivalului din acest an". Criticul de film Wesley Morris scria pentru publicaÅ£ia Boston: „Film poliÅ£ist, în aparenţă, PoliÅ£ist, Adjectiv. se transformă brusc într-o altfel de investigaÅ£ie, una despre funcÅ£ie versus filosofie, ÅŸi care are drept element cheie consultarea dicÅ£ionarului. Nu cred că, vreodată, definiÅ£ia unui cuvânt a fost, în acelaÅŸi timp, plină de suspans ÅŸi cu adevărat amuzantă, ca aici. La Corneliu Porumboiu, discursul face ca filmul să fie deschis, aducându-l aproape de măreÅ£ie.â€Â
În povestea filmului, Cristi, un tânăr poliţist, refuză să aresteze un adolescent care oferă haşiş unor colegi de şcoală. „A oferi†este pedepsit prin lege. Cristi este de părere că legea se va schimba şi nu vrea să aibă pe conştiinţă viaţa unui tânăr pe care îl consideră iresponsabil. Pentru superiorul lui, însă, cuvântul „conştiinţă†are altă semnificaţie.
PoliÅ£ist, Adjectiv. este al doilea lungmetraj scris, produs ÅŸi regizat de Corneliu Porumboiu, după „A fost sau n-a fostâ€Â, care a câştigat Camera d’Or pentru debut, ÅŸi premiul distribuitorilor de film, Label Europe, la Festivalul de Film de la Cannes, în 2006, ÅŸi a primit mai bine de 20 de premii la festivaluri din întreaga lume, fiind distribuit în peste 30 de ţări.
Actorul Dragoş Bucur, interpretul personajului principal, Cristi, a jucat în Boogie, Hârtia va fi albastră şi Furia (regia: Radu Muntean), Marfa şi banii şi Moartea Domnului Lăzărescu (regia: Cristi Puiu), precum şi din filmele de televiziune Băieţi buni şi Contratimp. Recent, a încheiat filmările pentru producţia americană The Way Back, în regia lui Peter Weir (nominalizat de şase ori la Oscar, pentru The Truman Show, Master and Commander etc.).
Vlad Ivanov a jucat în 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile, în regia lui Cristian Mungiu (Palm D’Or, Cannes 2007), rol pentru care Asociaţia Criticilor de Film din Los Angeles i-a acordat premiul pentru Cel mai bun actor în rol secundar.
Irina Săulescu a jucat în „Portretul luptătorului la tinereţe†(2009), regizat de Constantin Popescu, „Bunraku†(2008), regizat de Guy Moshe, unde apare alături de Demi Moore.
“Poliţist, adjectiv†este produs de 42 km Film şi de Periscop Pictures, iar realizat cu sprijinul Centrul Naţional al Cinematografiei şi cu participarea HBO România.
Contact:
anca romanescu | pr | 0727.731.552 |anca.romanescu@mme.ro
''CEL MAI BUN DIN 2007''
DE Somebody / 16 MAI 2008
This was a great year for American movies, but I think some of the most interesting films on the festival circuit these days come from Romania, where a generation of young filmmakers is reviving that country’s cinematic traditions. Number 6 on my list is “12:08” East of Bucharest, the debut feature from Corneliu Porumboiu. You’ve probably never heard of it, but it is available on DVD, and well worth checking out….
For a recap of all of the movies on both of our lists, you can go to atthemoviestv.com. While you’re there, browse through more than 20 years of movie reviews in the balcony archive. That’s it for this week, until next week, the balcony is closed.
For a recap of all of the movies on both of our lists, you can go to atthemoviestv.com. While you’re there, browse through more than 20 years of movie reviews in the balcony archive. That’s it for this week, until next week, the balcony is closed.
AND THE BEST FILMS OF 2007 ARE . . .
DE Anybody / 17 APRILIE 2008
And now, without further ado, Cine File's favorite films of 2007, in order of preference: 1. "12:08 East of Bucharest" a hilarious satire from Romanian helmer Corneliu Perumboiu. And the fact that I am quoted on the cover of the DVD has no bearing on my decision.
Star and Shadow Cinema, UK
12:08 East of Bucharest – Corneliu Porumboiu Romania 2006
DE Adrin Neatrour / 13 IANUARIE 2008
12:08 East of Bucharest – Corneliu Porumboiu Romania 2006
DE Adrin Neatrour / 13 IANUARIE 2008
12:08 East of Bucharest – Cornelieu Poromboiu Romania 2006 – Mircea Andreiescu- Theodor Corban – Ion Supdaru
Viewed Star and Shadow Cinema Newcastle UK 13 Jan 2008.
Ticket price £4-00
In Bucharest the snow quickly turns to black slush
A film made out of the ordinary everyday elements of the social matrix: a drunk, an old man in his ‘70’s, a second rate journalist. A film uses these elements to initiate a process that engages with the historical myth pertaining to what happened in Romania on 22nd Dec 1989. Porumboiu’s East of Bucharest (EB) provides us with a continuous strip of action, over the period of a day, comprising the preparations for and the enactment of a TV chat show. The stream of action allows the actors no escape from envelopment in time: the day unfolds, shot mainly in wide, and the film in the first section cuts between different situations but without montage per se, without cuts within and between actions. Poromboiu does not use editing techniques as his source of tension in EB, i.e. juxtaposition of shots to create energised action image links between images.
EB is not a film of ‘image’. Porumboiu as director works to devalue image as a source of filmic information in EB and to enhance the meaning of time.
Every aspect of the film from its desaturated low contrast colourisation its ‘found’ framing and shot composition work against the primacy of the image in the production of EB. What is central to EB as a formic process, is that it is a film taking place within and through time. The endemic tensions within EB emanate from forces released and worked through by the film, both in picture and in sound, that are generated by the propositional question: was there or was there not, a revolution here in our small Romanian town? And it is, as this proposition is examined in the ‘real time’ filming of the chat show that the tension is expressed, released and compressed within the dialogue. The tension comes from within the process, which is humorous but relentless in its discipline and leaves us with a final picture of Mr Manescu one of the two participants in the chat show
with his head totally bowed down, bent at the end of the process in which he has valiantly participated. But we also know that this Mr Manescu from the incidents of the day that have informed us about him. Mr Manescu is no stranger to humiliation, it is one of the ways in which he copes with life. He will recover and continue as if nothing has happened. So one way there is no humiliation as an event there is only the continuing process of Mr Manescu’s life. There is no image of humiliation rather an embraced ritual, a recurring process repeated endlessly. There was no revolution. Simply a man with a bent head. This is not what the picture says.
Looking across the current filmscape it is unusual in my experience to view a film that does not engage in the explicit exploitation of visual images. Most European films are in thrall to a specific visual culture reliant on the excitement of visual stimulae and on retinal pornography. A culture whose touchstone is the advertising industry which comprises of the worlds: of enflamed desires of iconic brands and of associative psychic linkage to self image/identity. An industry that is founded on the manipulation and twisting of human needs (that it describes as freedom of choice for the consumer). An industry that has developed slick marketing machine to deliver the products which feed the artificially created needs. And at the centre of this business is the image.
Many of us have passed formative years experiencing a Pavlovian conditioning through our exposure to our visual commercial culture. We have been conditioned like the great man’s dogs to slobber at the chops when presented with the right stimuli. An image is worth a thousand words. A smiling woman with white teeth and blond hair holds up a pack of Kellogg’s cornflakes. We desire to possess what that image represents, But the logic it also works in a sort of reverse sense. We see an emotive image - perhaps of suffering, a child in the final stages of malnutrition - which triggers another set of emotive judgemental reactions related to our internalised self image. The problem is that image when wrenched out of context and detached from processes becomes open to manipulations and desires. Image in Western culture over determines reactive relaxes at the expense of understanding processes through time.
Porumboiu has understood this as a problem. His response is not to have one set of images replace another, but rather to make a film in which time is the principle agent forming the structure of the film. Everything in the film points to time. It’s in the title. It’s set on the day of the anniversary of the ‘revolution’. The question in relation to the revolution is defined strictly in terms of time, which of course a joke, and the film takes place through real time experience of the chat show.
In EB Porumboiu seems to suggest that the Romanian revolution belongs in that category of events that may be called trance. The image is of the revolution that took place in the squares of Romania but the temporal stream opposes this image. The revolution took place in a trance. The violent events in Timisoura started a process that was broadcast by the media to the people who were entranced by the images that were relayed to them. They understood that with the sudden downfall of Ceausescu that a revolution had taken place. But they were in trance and very little had actually happened outside of the image of the dictator and his wife being executed. The image was of crowds gathering in squares and calling for the overthrow of the regime. But it was mostly an image a comforting illusion based on the simple device of reversing cause and effect. There was no revolution so of course when the crowds dispersed and went home little had changed. Without Nicholas and Elena in fact the same people continued in power using similar but slightly modified methods. The people, by and large absent from the revolution came out of the trance and continued with their lives much as before.
Viewed Star and Shadow Cinema Newcastle UK 13 Jan 2008.
Ticket price £4-00
In Bucharest the snow quickly turns to black slush
A film made out of the ordinary everyday elements of the social matrix: a drunk, an old man in his ‘70’s, a second rate journalist. A film uses these elements to initiate a process that engages with the historical myth pertaining to what happened in Romania on 22nd Dec 1989. Porumboiu’s East of Bucharest (EB) provides us with a continuous strip of action, over the period of a day, comprising the preparations for and the enactment of a TV chat show. The stream of action allows the actors no escape from envelopment in time: the day unfolds, shot mainly in wide, and the film in the first section cuts between different situations but without montage per se, without cuts within and between actions. Poromboiu does not use editing techniques as his source of tension in EB, i.e. juxtaposition of shots to create energised action image links between images.
EB is not a film of ‘image’. Porumboiu as director works to devalue image as a source of filmic information in EB and to enhance the meaning of time.
Every aspect of the film from its desaturated low contrast colourisation its ‘found’ framing and shot composition work against the primacy of the image in the production of EB. What is central to EB as a formic process, is that it is a film taking place within and through time. The endemic tensions within EB emanate from forces released and worked through by the film, both in picture and in sound, that are generated by the propositional question: was there or was there not, a revolution here in our small Romanian town? And it is, as this proposition is examined in the ‘real time’ filming of the chat show that the tension is expressed, released and compressed within the dialogue. The tension comes from within the process, which is humorous but relentless in its discipline and leaves us with a final picture of Mr Manescu one of the two participants in the chat show
with his head totally bowed down, bent at the end of the process in which he has valiantly participated. But we also know that this Mr Manescu from the incidents of the day that have informed us about him. Mr Manescu is no stranger to humiliation, it is one of the ways in which he copes with life. He will recover and continue as if nothing has happened. So one way there is no humiliation as an event there is only the continuing process of Mr Manescu’s life. There is no image of humiliation rather an embraced ritual, a recurring process repeated endlessly. There was no revolution. Simply a man with a bent head. This is not what the picture says.
Looking across the current filmscape it is unusual in my experience to view a film that does not engage in the explicit exploitation of visual images. Most European films are in thrall to a specific visual culture reliant on the excitement of visual stimulae and on retinal pornography. A culture whose touchstone is the advertising industry which comprises of the worlds: of enflamed desires of iconic brands and of associative psychic linkage to self image/identity. An industry that is founded on the manipulation and twisting of human needs (that it describes as freedom of choice for the consumer). An industry that has developed slick marketing machine to deliver the products which feed the artificially created needs. And at the centre of this business is the image.
Many of us have passed formative years experiencing a Pavlovian conditioning through our exposure to our visual commercial culture. We have been conditioned like the great man’s dogs to slobber at the chops when presented with the right stimuli. An image is worth a thousand words. A smiling woman with white teeth and blond hair holds up a pack of Kellogg’s cornflakes. We desire to possess what that image represents, But the logic it also works in a sort of reverse sense. We see an emotive image - perhaps of suffering, a child in the final stages of malnutrition - which triggers another set of emotive judgemental reactions related to our internalised self image. The problem is that image when wrenched out of context and detached from processes becomes open to manipulations and desires. Image in Western culture over determines reactive relaxes at the expense of understanding processes through time.
Porumboiu has understood this as a problem. His response is not to have one set of images replace another, but rather to make a film in which time is the principle agent forming the structure of the film. Everything in the film points to time. It’s in the title. It’s set on the day of the anniversary of the ‘revolution’. The question in relation to the revolution is defined strictly in terms of time, which of course a joke, and the film takes place through real time experience of the chat show.
In EB Porumboiu seems to suggest that the Romanian revolution belongs in that category of events that may be called trance. The image is of the revolution that took place in the squares of Romania but the temporal stream opposes this image. The revolution took place in a trance. The violent events in Timisoura started a process that was broadcast by the media to the people who were entranced by the images that were relayed to them. They understood that with the sudden downfall of Ceausescu that a revolution had taken place. But they were in trance and very little had actually happened outside of the image of the dictator and his wife being executed. The image was of crowds gathering in squares and calling for the overthrow of the regime. But it was mostly an image a comforting illusion based on the simple device of reversing cause and effect. There was no revolution so of course when the crowds dispersed and went home little had changed. Without Nicholas and Elena in fact the same people continued in power using similar but slightly modified methods. The people, by and large absent from the revolution came out of the trance and continued with their lives much as before.